Salată cu brânză Halloumi şi dressing de lămâie şi usturoi

Când e vorba de salate văd cât de limitat sunt eu în ale bucătariei şi cat de puţin înţeleg din bazele ei. Pur şi simplu nu sunt niciodată în stare să găsesc singur combinaţia aceea perfectă pentru dressing. Toată lumea zice că salatele se fac pe gustul fiecăruia, eu am mâncam salate pe gustul meu numai făcute de alţii :-). Şi astfel am avut o perioadă când am tot încercat dressinguri de salată ca să învăţ şi eu ceva şi nu vrei să ştii câte rateuri lamentabile am comis. Cu atât mai lamentabile cu cât vorbim de un dressing de salată, ce Dumnezeu!

Cât despre salata asta cu Halloumi, m-am gandit la un moment dat că ar merge şi brânza asta în salată, nu numai feta! Vă recomand cu tărie să o folosiţi în salate în loc de feta, aşa ca variaţie. Doar că trebuie neapărat friptă că altfel nu ştiu să se facă ceva cu ea. Gustul ăla de gratar şi textura ei un pic topită, dar încă dură m-a cucerit de tot şi de-atunci ţin mereu câte un pachet de branză de 250 gr. în frigider. Brânza asta Halloumi e o brânză cipriotă, făcută tradiţional din lapte de capră şi oaie, şi se găseste la magazinele cu delicatese greceşti ce au apărut cam în toate pieţele. Ah, şi dressingul ăsta e unul dintre cele mai bune pe care le ştiu (să nu mă întrebaţi din câte că nu răspund la provocări 😉 ).

Salata de peste crud, stilul tahitian (Poisson cru a la tahitienne)

 Retrospectiv vorbind, nu ştiu ce m-aş fi făcut dacă nu aş fi încercat salata asta în timpul vacanţei noastre prin insulele Polineziei Franceze. A existat o mică reticenţă printre noi deoarece vorbeam de peşte crud şi nu ne venea să-l încercăm oriunde. Am rezistat tentaţiei în prima seară, dar a doua zi dimineaţă am comandat-o la mic dejun (!) şi mi-am primit ridicături din sprâncene a mirare de la prietenii mei. Ştiam că ăsta e cel mai tradiţional fel de mâncare al tahitienilor şi având în vedere că nu am nicio problemă cu peştele crud (a se citi că îmi place peştele crud) am pornit cu încredere în această aventură. Prima îmbucătură a fost ca o revelaţie religioasă:)) Mi-a fost imposibil să împiedic exclamaţia de plăcere şi surpriză să nu îşi ia zborul de pe buzele mele în momentul în care am simtit textura fragedă a tonului şi gustul legumelor proaspete învăluite în răcoarea lime-ului şi a laptelui de cocos proaspăt. Bineînţeles că i-am făcut curioşi şi pe ceilalţi. Reacţia lor a fost identică astfel că, pe tot parcursul vacanţei, aproape că nu a fost masă la care unul din noi trei să nu îşi comande această salată de peste crud în stil tahitian.

Am refăcut ieri reţeta aici, acasă, şi a ieşit ca acolo! Încearcă şi tu, chiar dacă tonul e cam scump la noi. Nu o să îţi pară rău, îţi garantez!

Fattoush

Din cand in cand mi-e pofta de mancare libaneza. De fiecare data cand am mers la un astfel de restaurant, am mancat enorm de mult. Pentru ca imi place cam totul de pe-acolo.

Printre antreurile lor e o salata care imi place foarte mult pentru gustul deosebit, acrisor – se numeste fattoush. Nu stiam de unde vine gustul ala acrisor. Am incercat cu zeama de lamaie :), nu a mers. Am incercat cu sos de rodii, nu a mers. La un moment dat am cedat nervos si m-am uitat pe net: ingredientul minune cica este sumacul. Si atunci mi-am zis, gata, adio facut fattoush acasa.

Stiu ca exista magazine cu ingrediente „etnice” in Bucuresti, dar nu stiu de ce, le ignor cand ma gandesc sa cumpar ce am nevoie pentru retetele mele. Dar intr-o dimineata m-am oprit la unul dintre cele doua magazine arabesti de pe Calea Mosilor pe langa care trec in drum spre servici. Acolo am gasit sumac! Am gasit si faina de naut (cu care urmeaza sa prepar ceva cand o sa am timp de experiente noi). Imediat, seara am incercat primul meu fattoush.

O sa adaug si reteta…

Salata de cartofi cu rucola si capere

In 2006 am fost in Croatia. Frumoasa tara, frumosi oameni. Erau constienti ca turismul reprezinta sursa lor de venit si te intampinau peste tot cu zambetul pe buze. Spre deosebire de ce se intampla stim noi unde.

Am descoperit multe lucruri frumoase insa cea mai mare descoperire a fost salata de cartofi cu rucola. La un restaurant am luat, ca de obicei, peste la gratar si am cerut si salata de cartofi fierti pentru ca merge bine cu pestele la gratar in general, asa cum fusesem invatati. Insa asta e altceva. Adica e tot o salata de cartofi insa gustul… Ne-au adus-o inainte de a veni cu pestele si a trebuit sa mai cerem un rand ca o terminaseram.